ASPECTE PRIVIND REZOLVAREA PROBLEMELOR STATIC

NEDETERMINATE

Asemenea probleme apar în situaţiile în care reacţiunile din reazeme sunt mai numeroase decât ecuaţiile de echilibru semnificative (nedeterminare exterioară), sau în care eforturile din barele unui sistem elastic (construcţii din bare prinse rigid în noduri şi conţinând contururi închise) nu pot fi determinate prin simpla aplicare a metodei secţiunilor (caz în care se vorbeşte despre o nedeterminare interioară).

Numărul (n) al acestor necunoscute suplimentare se numeşte gradul nedeterminării sistemului studiat, iar rezolvarea problemei presupune stabilirea a (n) ecuaţii care să conţină acele necunoscute, în plus faţă de ecuaţiile de echilibru scrise pentru sistemul respectiv. Astfel de ecuaţii se pot găsi pornind de la studiul deformaţiilor înregistrate în sistem, sau folosind proprietăţile sistemelor elastice în legătură cu energia lor potenţială de deformare. Aceste proprietăţi sunt exprimate, în mod concret, prin aşa-numitele “teoreme energetice”.