Consecinţe

1. Dacă pe un tronson al barei se menţin constante mărimile M_t(x)=M şi I_p(x)=I, atunci deformaţia totală a lui, adică rotirea reciprocă a capetelor tronsonului se va scrie:

(6.12)

2. Dacă pe o regiune (de lungime L) a barei se produc variaţii (după funcţii anumite, de variabilă x) ale celor două mărimi, atunci rotirea secţiunii arbitrare (x) de pe acea regiune, în raport cu originea considerată a lui x, se calculează cu relaţia:

(6.13)

3. După cum rezultă din relaţia (6.13), dacă mărimea secţiunii transversale este constantă pe porţiuni ale barei (adică variază în trepte pe lungimea ei), atunci gradul funcţiei rotirilor Dj(x) este cu o unitate mai mare decât al funcţiei N(x). Faptul este important, întrucât uşurează studiul şi trasarea diagramei de variaţie, pe lungimea barei, a rotirilor secţiunilor transversale, în problemele în care se impune acest lucru.

4. Dacă tema de proiectare precizează valori limită (admisibile) pentru deformaţiile unghiulare absolute (Dj) sau cele relative (q) ale piesei, atunci sunt necesare calcule similare celor de rezistenţă, bazate însă pe criteriul de rigiditate şi care pot fi:

a) de verificare

(6.14)

b) de moment capabil

(6.15)

c) de dimensionare

(6.16)

5. Produsul (G×I) este denumit rigiditatea (sau modulul de rigiditate) la răsucire a(l) barei studiate.