C. Rezolvare prin metoda de integrare Mohr-Vereşceaghin

În acest caz se folosesc diagramele de momente care corespund celor trei stări de încărcare studiate – cea reală M_t(x) şi cele fictive m^1,2(x). Toate diagramele sunt liniare, eforturile secţionale fiind constante pe toate regiunile (fig. 6.10). Aplicarea metodei se va face înmulţind ariile dreptunghiurilor din diagrama M_t(x) cu valorile corespunzătoare ale funcţiilor fictive. Prin urmare, deplasările unghiulare cerute se calculează aşa cum se prezintă în relaţiile (6.27) şi (6.28) de mai jos.

Semnul negativ al rezultatelor arată că rotirile celor două secţiuni se produc în sens contrar momentelor unitare fictive care le corespund.

(6.27)

(6.28)