B. Răspunsul la cerinţele problemei

a) Trasarea diagramelor

Dacă se înlocuieşte valoarea lui H₁ în expresiile eforturilor axiale stabilite la punctul A1, rezultă:

Având în vedere ariile secţiunilor transversale, tensiunile de pe cele trei regiuni vor fi:

Diagrama de eforturi axiale şi aceea de tensiuni sunt reprezentate în figura 5.17, din pagina următoare.

Pentru trasarea diagramei deplasărilor, este suficient a se calcula deplasarea secţiunilor de la capetele tronsoanelor:

Folosind aceste valori şi cunoscând că secţiunile de la capetele barei nu se pot deplasa, rezultă diagrama d(x) din figura 5.17.

b) Dimensionarea barei

Solicitarea cea mai periculoasă se produce în toate secţiunile din tronsonul de mijloc al barei, cu alte cuvinte se poate scrie că:

Ultima inegalitate din această relaţie reprezintă formula pe care se bazează orice calcul de rezistenţă referitor la bara studiată. Pentru problema dată, dimensiunea minimă a secţiunilor transversale se calculează, folosind şi datele numerice din enunţ, astfel:

Pe această bază se adoptă ca dimensiune finală o valoare convenabilă a lui d, cum ar fi

d_ad = 15mm.

Fig. 5.17.

c) Calculul deplasării maxime a unei secţiuni transversale

Valoarea adoptată a diametrului se va utiliza în toate calculele ulterioare din problemă, inclusiv la stabilirea deplasării maxime (care se produce în secţiunea care conţine punctul B), pentru care se foloseşte relaţia următoare.

Observaţie: Această deplasare are semn negativ, deci se produce în sensul forţei 4F (de compresiune), adică înspre reazemul din dreapta.